sâmbătă, 14 ianuarie 2012

BOROAIA, Fereastră de dor la spiritul solar cultural al lazurei Bucovine, Gheorghe Apetroae Sibiu

BOROAIA:„Patria-locul,lumina şi vechimea neamului meu”

REVERBERAŢII


Privelişti,
de braţul zorilor
prinse,
farmec copilăriei,
izvoare de vise,
prin floarea fiinţei
curg primenite
şi le asculţi:
Te aleargă , gătite:
Stânişoara în soare,
la vârfuri pleşuve,
stropite pe zare,
Moişa şi Suha,
răsfrânte la poale,
prin hora lor să treci,
copil la Slătioare...

Te strigă în susur
pârâul de munte (p. Moişa),
de maluri prăbuşit
în recele cristal,
la meandre adânci
umbrite de sălcii
cu pletele despletite
de undele repezi;
în freamăt arinii,
cireşii şi mălinii,
pe coasta înverzită
şi lunca de flori,
la primăveri de soare
te cheamă înapoi...

Pe drumul lung
al lumii fiinţei tale
te caută: casa
şi livezile de rai
ce-i râd în povară;
izvorul rece din deal
grăbit pe uluce
la florile mamei
setoase, să-l piară...
şi plopii,
brâu la izvor,
piramidali, paterni...
şi brazii prinşi de cer
de strajă pe alei:
părinţii
rătăciţi de lut,
îndrăgostiţi de zări...

Pe lira soarelui
cântă în tine
colorate, senine,
păsări, primăveri,
inefabile lumi
de fragede vremi,
când păstoreai copil
 florile de crin
şi salutai la vad
pădurile de brazi,
iar pe poteci adânci,
repezite de stânci
spre însorite poieni
te strecurai
zburdalnic
prin pasul de joc
al fraţilor tăi...

De Stânişoara
şi cerul Bucovinei
porţi sufletul,
fiorul...
Boroaia-maternă,
vis fericit
şi împlinit pe zare-
cea mai iubită floare-
îţi înţelege dorul...
Să o revezi senin,
azurul să i-l cânţi
şi s-o admiri,
mireasa noilor culori
îţi râde de copil....
.................................
În  raiul vieţii tale,
oricând vei reveni:
să rupi plaiul de cer
şi să-ţi asculţi izvorul...

 Boroaia, 1963




"ECOURI"

lui Grigore Vieru


Basarabie, Bucovină, fiicele mele tribune, auguste,
vă ador, vă vreau lângă mine, mamă vă cuvânt:
- liber vă este drumul de sânge, limbă şi datini,
de Sfântă Unire , vă înţeleg ruga şi v-o  ascult!...

 Cu aură de dor, codrii şi ţarinile vi le-am cuprins,
 mormintele străbunilor  le-am acoperit cu crini...
 Şi Coroana lui Ştefan, cu stele de flori şi cuvinte, o port
 boltă de slavă unui singur -  românesc pământ!..

 Mirese de suflet şi plai, de port şi de grai, vă vreau
glorii române, rai de Sfântă Unire în strămoşesca glie...
Copile nefericite-n trăiri,  prea iubitoare de mamă,
în soarele meu vă cunun cu adevărul, pe amândouă!...

Cu glasuri de cântec ale unei singure inimi,  doiniţi
 lângă mine, să reveniţi ...vă petrec în alaiul  divin!..
Basarabie, Bucovină!.. mama voastră, cea daco-latină,
Tricolorul vi-l   înalţă-n credinţă, în adevăr şi destin.!..

 Gheorghe Apetroae Sibiu


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu