” DOR DE VEŞNICII ”
lui Leonida Lari
lui Leonida Lari
GLASUL PUTNEI
... în Olimp, nu ştii că e Palas – Atena ?
Români, ce înfloriţi fiinţa
unui popor creştin, viteaz,
nu auziţi sora Moldovă
Săriţi cu toţii !.. striviţi tăcerea
de ger pe un străbun pământ !…
Veniţi, cât glasul ei mai cântă,
şi-mi trageţi clopotul cel sfânt…
El va rosti la cerul lumii
al românimei ideal ;
Din vrerea Putnei, o Moldovă
v-aşteaptă scuturi de hotar !..
Nu staţi ca să-I truncheze trupul
şi fala să-I spurce-n orgii ;
Purtaţi-o-n braţe la durere,
i-aprindeţi torţe-n morţi şi vii !…
Iar , de-I nevoie, în Unire,
daţi Prutul, Nistrului…treceţi
stindardul sfânt al României
pe locul gliei strămoşeşti !...
Să simtă orbii că Românii
sunt aprigi daci-latini-trecut…
Ştefane !.. Decebal !.. Traiane !..
voi ştiţi şi-acum ce-i de făcut !..
Acum, cât glasul ei mai cântă,
veniţi, cât trupul nu I-e frânt
şi strângeţi-o la pieptul ţării,
Augustă-n românesc triumf !…
Putna, în hrisovul din 1990
0
0
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu