Duminică, 1 ianuarie 2012 Literatura, Gheorghe Apetroae Sibiu, Date biografice sumare
DATE BIOGRAFICE Scriitorul GHEORGHE APETROAE s-a născut la 8 iulie 1946 , în satul sucevean Boroaia , o localitate cu extindere spaţială în sudul Bucovinei, de la râul Moldova şi până la culmile munţilor Stânişoarei, sat de reşedinţă al unei comune care are în componenţă 7 sate şi un număr de peste 5000 de locuitori. Vorbind de Boroaia, este aceasta , aşa zisa „capitala generalilor”, marele sat sucevean cu tradiţii culturale care , din pleiada de numeroşi şi distinşi intelectuali, a oferit armatei române, aşa cum îi confirma scriitorului, cunoştinţa sa, generalul Siriţean, nu mai puţin de 9 generali . Este Boroaia, de fapt Bouroaia, un loc de legendă, un topos dragoşian, ce se pare , în varianta sriitorului, că-şi poartă numele încă de la primul descălecat al lui Dragoş , de la 1359. - De ce? Pentru că aici , în vânătoarea princiară de bouri, în gonirea turmei ,dispre Ţibleş spre Rodna şi Suhard, Dragoş a fost oprit de apele învolburate ale marelui râu , etern aici curgător, turma de bouri lesne trecând în înot apele mari şi repezi ale râului, iar căţeaua sa de vânătoare Molda, avântată în valurile înalte şi repezi după turmă, s-a înecat în ele. De fapt, de aici , îi place să afirme scriitorul, Dragoş avea să dea apei numele de Moldova şi să-şi semnifice stema noului stat cu capul de bour şi numele ţării înflorite de dinastia sa strălucitoare, o ţară de legendă , prin frumuseţi şi spiritul nobil al locuitorilor, întemeiată de el, tot cu numele de Moldova, în memoria banalei Molda…Un alt reper topologic, presupus şi susţinut de istoricii localităţii , acceptat şi de inginerul Vasile Berariu, primarul Boroaiei, nepot al scriitorului , este cel al moşiei boierului Bour , din care aveau să fie împroprirtăriţi răzeşii războinici, dintre care unii veniţi din Maramureş, de peste munţi. Vorbind de GHEORGHE APETROAE, acesta a urmat cursul primar la şcoala nouă din uliţa Susenilor a satului natal Moişa, şcoală construită recent de părinţi şi o parte din săteni pe pământul familiei sale. Acesta nu va mai apuca şcoala cea ctitorită de mama sa Ilinca în casa părinţilor scriitorului . Urmează cursul gimnazial în centrul de comună, Boroaia , având printre profesori o serie întreagă de străluciţi magiştri, dintre care îşi aminteşte cu consideraţie şi gratitudine de profesorii Teodor Monoranu, la istorie, Vasile Bârzu, la franceză, Leon Boicu, la matematică, Ion Balaban şi domnişara Covataru, la română, Mihai Boleac, la geografie şi la muzică, Costache Monoranu, la fizică.... Absolvă liceul „Nicu Gane” din Fălticeni,secţia matematică- reală, în anul 1964. Urmează, în continuare, conjunctural, dar fără a fi avut o pasiune pentru aceasta, şi din care avea să facă o strălucită carieră profesională, cursurile Facultăţii de Agronomie din Iaşi, cursuri pe care le absolvă în anul 1969 cu o specializare, prin proiectul examenului de stat, în hidroamelioraţii. Scriitorul, în acelaşi an, în locul unor propuneri anterioare susţinerii examenului de stat , de a accepta numirea sa ca ataşat de specialitate pe lângă unul din corpurile diplomatice ale României, în Vietnamul de Nord, Coreea ori Chenia, condiţionat, în primul rând , de a nu se căsători, eludează propunerea făcută şi se căsătoreşte cu studenta din anul V de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, Ana Seuchea, originară din frumosul Sibiu. După terminarea facultăţii funcţionează pentru început, ca inginer proiectant la Oficiul de Fond Funciar, Gospodărirea Apelor şi Îmbunătăţiri Funciare Neamţ, instituţie care a avut , până în anul 1974, sediul în municipiul Roman, acel oraş patriarhal, dar şi ofelian, statornicit istoric între apele Siretului şi Moldovei , la confluenţa celor două mari râuri şi apoi în municipiul Piatra Neamţ, adevărata perlă citadină de muncă şi de civilizaţie a Moldovei. Între timp, determinat de specificul activităţii sale profesionale, urmează specializarea de în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi funcţionează la Piatra Neamţ , la Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului, ca şef al Atelierului de studii şi proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului . În această perioadă, pe lângă activitatea de studii, proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi de cadastru, i se încredinţează de către conducerea politică de atunci a judeţului Neamţ o serie de lucrări hidrotehnice de mare dificultate şi responsabilitate, printre care : înfiinţarea complexului antierozional Borleşti - Neamţ, cu fonduri de investiţii din protecţia fondului funciar, stabilizarea terenurilor alunecate în zona plantaţiei pomicole Bălţăteşti şi a drumului naţionl Piatra Neamţ-Bălţăteşti- Tg. Neamţ, sistematizarea limitelor intravilanelor localităţilor nemţene , precum şi a întregii reţele de comunicaţie de pe raza judeţului Neamţ. Din motive familiale, mult regretat de nemţeni, în anul 1975 pleacă cu familia , care număra atunci 4 persoane, în municipiul Sibiu, oraşul natal al soţiei sale. La Sibiu se angajează, împreună cu soţia , la Întreprinderea de Exploatarea Pajiştilor Sibiu, iar din anul 1977, până în anul 1982, funcţionează ca şef de Canton Pastoral – fermier în arealul pastoral al comunelor sibiene din Mărginime: Sălişte, Tilişca ,Poiana Sibiului, Jina şi în comunele din bazinul Secaşului: Miercurea, Apoldu de Jos şi Ludoş. În această perioadă, pe lângă activitatea de exploatare şi de investiţii în amenajări şi construcţii pastorale, în arealul pastoral al acelor frumoase şi înstărite comunităţi sibiene întreprinde o serie de observaţii şi elaborează o serie de studii floristice staţionale asupra sinchorologiei, sinecologiei, cenotaxonomiei şi sindinamicii tipologiilor bioecosistemice, un perimetru ales care însuma 100 kmp.,situat pe forme de relief şi etaje altitudinale diferite, începând din Depresiunea Săliştei şi până în etajele alpine ale munţilor Cindrel. În anul 1982, datorită evidenţei unor rezultate profesionale pozitive, este numit inginerul şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului , dar fără a funcţiona efectiv, fiind revocat intenţionat de conducerea judeţului de la acea vreme, pentru a fi numit ca inginer şef al unei alte mari şi grele unităţi agricole cooperatiste, de la Ocna Sibiului. Aici va funcţiona până în anul 1987 şi este perioada în care îşi va reîncepe activitatea literară. Acea activitate literală, foarte întensă, de un feerism eteric pretins omniscient şi cu valenţe auctoriale evidente, este determinată de reflexiile sale gnomice şi de înaltele trăiri adolescentine în perioada liceului de la Fălticeni şi redusă, până la renunţare, în Iaşi, mai ales în ultimii ani ai studenţiei. În anul 1987 este numit din nou inginer şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului, unde va funcţiona până la Revoluţie. După Revoluţia din anul 1989 , îl găsim o perioadă de un an, ca inginer şef la SERVAGROMEC Loamneş, în una din cele mai mari unităţi de mecanizare din cadrul Trustului de mecanizare a judeţului Sibiu dar care , ca şi celelalte, avea să fie privatizată şi apoi desfiinţată. Îcepând din anul 1991 îl găsim , la fel ca la începutul carierii profesionale, în organizarea teritoriului şi cadastru, unde va activa ca inginer consilier şi o perioadă ca şef de serviciu al Oficiului de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Sibiu. Îl găsim , apoi, în urma unei reforme structurale instituţionale, în corpul inginerilor consilieri superiori din cadrul Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie , iar în ultimii ani de activitate, după o altă reformă a instituţiei de cadastru, în funcţia de consilier senior la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sibiu. De remarcat că în perioada activităţii sale în domeniul cadastrului şi organizării teritoriului urmează şi absolvă şi alte specializări postuniversitare, printre care : specializarea , pe perioada a trei semestre universitare, în geodezie, cadastru şi cartografie, în cadrul Facultăţii de Geodezie de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, apoi cursul Departamentului didactic,cu perioada de un an, în cadrul Universităţii " Lucian Blaga" din Sibiu, cursul postuniversitar imobiliar, cu durata de un an, în construcţii şi Finanţe, din Cluj- Napoca , cursul postuniversitar de evaluări pedologice şi funciare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole Bucureşti ... Tot în acesată perioadă îşi finalizează studiile de tipologie floristică în arealul geografic „Valea Tilişcuţei- Valea Orlatului”, judeţul Sibiu, începute cu mulţi ani în urmă, îşi pregăteşte şi susţine doctoratul sub coordonarea prestigiosului pratolog, prof. univ. dr. Paul Burcea, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinareă din Bucureşti cu o teză în domeniul geobotanicii, obţinând titlul academic de doctor în ştinţe agricole şi silvice, domeniul Agronomie. În paralel cu activitatea de bază , aceea de inginer consilier în cadastru, funcţionează ca lector universitar la secţia de cadastru a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde predă studenţilor cursurile universitare: sistemul informativ integrat de cadastru general şi publicitate imobiliară; sisteme de înformare integrate în cadastrul imobiliar şi edilitar, cadastrul apelor, cadastrul agricol şi forestier, cadastrul minier , cadastrul căilor de comunicaţie şi cursul de management al lucrărilor de topografie , geodezie, fotogrametrie şi teledetecţie satelitară. Îl mai găsim , în aceeaşi perioadă , expert tehnic judiciar la Ministerul Justiţiei în specializările agricultură ,amenajări funciare, topografie , geodezie şi cadastru,cât şi expert evaluator imobiliar guvernamental şi evaluator funciar. Cariera sa profesională i-a fost completată , înainte de anul 1989 , cu preocupări politice şi sociale , printre care cea de lider de tineret şi membru al Comitetului Judeţean Neamţ al U.T.C.,vde lider de sindicat şi de partid în instituţiile de studii şi proiectare şi în unităţile de producţie în care a funcţionat până la revoluţie. A urmat şi a fnalizat în aceeaşi perioadă, cu toate orientările şi deschiderele sale spre doctrinele filosofice contemporane de dreapta, cursurile Universităţii de Marxism. Prin activitatea şi competenţele profesionale apreciate şi prin înclinaţiile sale literare , cunoscute de mediile intelectuale din Sibiu de la acea vreme este stimat şi respectat de conducerea judeţului din acea vreme, Nicu Ceauşescu, fiindu-i unul dintre cei care aveau să-l admire pentru competenţele sale tehnice şi pentru deschiderile intelectuale . După anul 1989, îmbrăţişând ideologia de dreapta a partidelor europene şi partidelor istorice româneşti, activează în conducerea naţională a Partidului Naţional Democrat Creştin şi candidează la Parlamentul României, iar ca lider al Partidului Naţional Democrat Creştin, obţine mandatul de consilier judeţean de Sibiu în legislatura 1996-2000. În anul 2000 candidează , neeligibil, la funcţia de primar al municipiului Sibiu, iar în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 candidează la Parlamentul României, din partea Partidului Naţional Democrat Creştin şi din partea Partidului Unităţii Naţionale din România. Din anul 2004 , se retrage definitiv din activitatea politică. Cu privire la domiciliul scriitorului, din anul 1975 , de la prima prezenţă a sa în municipiul Sibiu, domiciliază câţiva ani pe bulevardul Vasile Milea, într-un apartament obţinut prin schimb cu cel pe care îl deţinuse în municipiul Piatra Neamţ, apoi se mută în str. Liviu Rebreanu la nr. 11 ,cu familia care număra 6 persoane, cu cei 4 copii, toţi băieţi, într-un apartament aparţinător părinţilor şi donat de aceştia soţiei sale , cumpărând şi părţile cuvenite fraţilor soţiei. Dacă vorbim de copiii scriitorului , ei sunt: George Mihail, matematician şi cercetător ştiinţific atestat în fizică nucleară, doctorand în studiul câmpurilor electromagnetice extraparticulare, Ştefan- Ioan, absolvent al facultăţilor de limbi străine-engleză-franceză şi de biblioteconomie, bibliotecar la Biblioteca Centrală ASTRA şi de la care îl are pe unicul nepot Andrei- Ştefan, apoi pe Florin-Teodor, absolvent al Facultăţii de Matematică şi al masteratelor de informatică şi de inginerie şi pe cel de al patrulea copil al său, Daniel- Emilian , absolvent al facultăţii de Matematică din Sibiu, şef de promoţie şi absolvent al masteratului de inginerie. Activitate literară: prima încercare literară a scriitorului a fost în versuri, în anul 1959; Are o activitate literară susţinută în perioada liceului „Nicu Gane” din Fălticeni( 1961 - 1964), apreciată de profesorii de literatura română Olga Ilişescu şi Ion Homutescu şi de colegii săi, mulţi privindu-l cu multă admiraţie pentru preocupările sale în creaţia literară şi pentru conceptualizările filosofice originale asupra operelor literare, provocat fiind de profesorii săi de literatură, în analizele literare. Îl remarcă şi îl apreciază , în special, profesorii de literatura română Olga Ilişescu şi Ion Homutescu, profesorul poliglot şi scriitor Aurel Stino, directorul liceului" Nicu Gane", prof. Constantin Ilioaia, colega sa de liceu, poeta Zenovia Apostol, dar şi profesoara de matematică Olga Cosma, cea care avea să fie mai mulţi ani directoarea liceului „Nicu Gane”. Desfăşoară o activitate literară redusă în ultima parte a perioadei anilor de facultate de la Iaşi (1964 - 1969), determinată şi de profilul facultaţii , agricultură şi i se părea că va abandona definitiv activitatea literară; În anul 1967, totuşi îşi grupează o serie de texte în volumul rămas până acum în manuscris , intitulat „ Fulgerând tăcerea „. Îşi întrerupe activitatea literară în perioada 1969 – 1983 , perioadă în care funcţionează ca inginer proiectant în hidroamelioraţii , organizarea teritoriului şi cadastru în instituţia de cadastru din raza administrativă a judeţului Neamţ şi apoi în producţia şi investiţiile din agricultuiră în judeţul Sibiu,în prima parte a acestei perioade, ca inginer şef la mari unităţi de producţie, ca inginr şef de CUASC , şef de seviciu şi inginer consilier la instituţii de proiectare şi de investiţii funciare din judeţul Sibiu; - În anul 1984 îşi reia activitatea literară , în urma contactului cu scriitorul naţional MIRCEA IVĂNESCU , venit de curând în Sibiu, în oraşul în care Gheorghe Apetroae locuia cu familia şi muncea aici încă din anul 1975, contact intermediat de economistul şi omul de cultură Ioan Meţiu, originar din Sălişte şi care activa atunci în administraţia revistei literare „Transilvania” . Încurajat de scriitorul Mircea Ivănescu , apreciat de şeful paginii literare a ziarului „Tribuna”, regretatul redactor literar şi director al cotidianului „RADICAL” Traian Suciu, admirat de publicistul şi scriitorul Radu Selejan şi recunoscut şi validat de poetul Ion Mircea , ca unul dintre cei mai importanţi scriitorii pereni ai Sibiului. Pentru că afirma acest poet ,artist al metaforei, Ion Mircea, preşedinte al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor că „ viaţa literară a Sibiului nu poate fi concepută fără prezenţa scriitorului şi criticului literar filosof Gheorghe Apetroae…”. Scriitorul frecventează cercurile literare de la Sibiu şi activează, în perioada 1985 – 1996, ca membru al cenaclurilor literare „ Lumina „ şi ” Vladimir Munteanu”, având o serie de participări şi la activitatea cenaclului revistei „ EUPHORION”. În aceeaşi perioadă , 1994-1996, participă la mai multe concursuri naţionale de creaţie literară ,cu poeme şi eseuri filosofice şi are o activitate publicistică remarcabilă. Poartă, de asemenea corespondenţe cu un număr însemnat de reviste literare , dintre care amintim : „Luceafărul”, „ România literară”, „Tribuna” , „Transilvania”, „Foaia Poporului , din Sibiu, „ Interferenţe literare „ din Fălticeni, „ Convorbiri literare” , „Familia” „ ASTRA „ din Braşov ,scrieirile sale , fiind abordate, de multe ori, de unii critici , neînvăţaţi a accepta prezenţa lui Gheorghe Apetroae în eşaloanele literare, cu o doză de sarcasm în receptare şi interpretare, acuzată de preţiozitate şi subiectivism , aşa cum se va vedea din paginile unor reviste , printre aceştea numărându-se: Ana Blandiana, Vasile Dâncu, Ion Mureşan ş.a.; Unele scrieri , poezie şi eseu, îi sunt prezentate critic favorabil în revistele Luceafărul, de Gabriela Negreanu ,în Convorbiri literare, de Daniel Dumitriu, în ASTRA, de Laurenţiu Ulici ş.a. Este criticat literar în versuri , în mai multe poeme apărute în revista literară „Tribuna” din Cluj, prin anii 1987-1988, dar fără nominalizare!?!? , de scriitorii clujeni Ion Mureşan, Vasile Dâncu ş.a… Eugen Barbu va reproduce una dintre aceste critici în versuri , în revista „Săptămâna” de la acea dată. La critica acestora , Gheorghe Apetroae le răspunde cu poemul „Iubit de Pollux”. Redactorii de la Tribuna, din Cluj, cu o maliţiozitate vădită, vor încerca să deturneze destinatarul poemului „Iubit de Pollux” în sarcina lui Mircea Ivănescu, ca fiind adresat de Gheorghe Apetroae , acestuia, şi aceasta cu scopul de a-i altera relaţia bună cu marele scriitor Mircea Ivănescu. Nu se lasă nici învins , nici descurajat şi va realiza şi înregistra , în perioada imediat următoare, în contactul său cu cercurile literare din Sibiu, şi cu mediul politic în care era profund implicat, publicând în presa de la acea vreme , articole politice, zeci de cronici literare , zeci de articole despre evenementele culturale sibiene şi naţionale , care îi sunt publicate, în principal, de revistele şi ziarele de la acea vreme. În anul 1989 este apreciat pentru eseistica sa în receptarea poeziei contemporane cu tentă profund filosofică , în revista „ASTRA „ din Braşov, de criticul Laurenţiu Ulici; Animat de idealuri culturale şi naţionale , încă de la început, din anul 1990, de la reînfiinţarea ASTREI, va deveni unul dintre primii membri fondatori ai Asociaţiunii „ASTRA” şi ai Fundaţiei culturale „LUCIAN BLAGA „ din Sebeş- Alba, va deveni membru şi membru al comitetului coordonator al Societăţii Culturale „Avram Iancu” şi al Societăţii culturale „PROBASARABIA şi BUCOVINA” ş.a....În cadrul ASTREI, este unul dintre primii iniţiatori ai ASOCOAŢIUNII rediviva şi membru fondator al acesteia. Este cel care în redactarea noului Statut al ASOCIAŢIUNII va interveni cu înscrierea în statut a principiului continuităţii activităţii culturale şi spirituale a ASTREI şi după anul 1948,justificând că ASOCIAŢIUNEA şi-a continuat activitatea în cadrul cercurilor intelectuale transilvănene, Muzeului Astrei şi Bibliotecii ASTRA şi a rămas vie şi nobilă în conştiinţa şi spiritul înregului popor român din întreaga sa spaţialitate . Este publicistul care va scrie zeci de articole despre activitatea ASTREI şi va organiza o serie de colocvii cultural sociologice, declarându-le ca, având loc sub egida ASTREI. În anul 1998, când se punea problema strămutării revistei literare "Transilvania", la Bucureşti, Gheorghe Apetroae, în calitatea sa de consilier judeţean de Sibiu, va interveni în presă şi va bloca, împreună cu alţi consileri judeţeni, strămutarea acestei nobil referenţial de cultură şi de unitate naţională, aparţinător ASTREI şi care, în calitatea sa de consilier ia atitudine tranşantă în Consiliul Judeţean, impiedecând , prin însuşirea discursului său şi de ceilalţi consilieri, transferul revistei literare „Transilvania” de la Sibiu la Bucureşti. Va lua şi alte numeroase atitudini tranşante, exprimate în presa postrevoluţionară, în conservarea tradiţionalismului cultural transilvănean şi de blocarea înstrăinării unor curente spirituale şi edificii culturale transilvănene din Sibiu, toate aceste manifestări ale scriitorului, fiind relevate în presa sibiană a momentului, iar ASOCIAŢIUNEA îi va conferi mai multe diplome şi distincţii. În aceeaşi perioadă , ca vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România şi ca membru al Comitetului de Conducere al Corpului Agronomic Naţional Român, publică zeci de articole ştiinţifice şi profesionale în reviste de specialitate, concomitent cu organizarea a trei simpozioane naţionale, la Sibiu în cercetarea ştiinţifică agricolă şi biotehnologică , cu participarea celor mai prestigioase cadre din institutele de cercetare agricolă şi din universităţile agricole din România . Tot în aceeaşi perioadă îl vom găsi preocupat de organizarea cu succes a 5 ediţii de colocvii cultural – sociologice , la Sibiu, inclusiv cu prezentarea de referate şi prelegeri despre unele aspecte fenomenologice , despre raţionalism , existenţialism , neopozitivism, personalism ,structuralism ş.a., cu participarea celor mai valoroase cadre universitare din Sibiu, una dintre ediţii ,având loc chiar sub patronajul academicianului filosof Alexandru Surdu , directorul Institutului de Filozofie al Academiei Române. Sciitorul , amintindu - şi, printre cei care l-au înţeles şi sprijinit în succesul acestor colocvii academice , de scriitorul – profesor universitar filolog dr. Dumitru Chioaru, criticul literar , prof. de filozofie, dr. Ion Dur- decanul Facultăţii de Jurnalistică şi Filosofie din Sibiu, profesorul univ. ,doctor în filozofie, Alexandru Hudiţean, scriitorul Mircea Ivănescu, prof. univ . dr. Matei Pamfil, decanul Facultăţii de Litere şi Arte din Sibiu, Prof, univ.dr. d. h. causa Victor Grecu, prof.univ. dr. Ilie Guţan , conf. Univ. filolog dr. Anca Sârghie, prof. univ. dr. Ilie Moldovan, prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, prof. univ. filolog dr. Ioan Mariş , de la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii din Sibiu, prof. univ. dr. Ana Selejan, scriitor, reporterul de televiziune drd. Florin Oancea, scriitor, Dr. Mihai Posada, scriitor şi redactor la Tribuna, redactorul şef al "Tribunei Sibiului" Mircea Biţu , mult regretatul Aurel Cioran, fratele filosofului Emil Cioran, prieten al scriitorului, ş.a.. Premii literare, menţiuni şi aprecieri: - Premiul pentru esegetică - concursul literar naţional „Radu Selejan”, locul I , cu diplomă... - Menţiune pentru poezie patriotică - la concursull literar naţional , organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte..... Alba, - Diplomă de recunoştinţă din partea domnului Corneliu Merlău, secretarul literar al Aşezământului cultural „Ţara Bârsei” Braşov, pentru participarea la concursul literar „ Carmen patriae”, în anul 2002; - Menţiune pentru critica literară la concursul de receptare a poeziei contemporane, organizat de revista ASTRA din Braşov în perioada 1986 - 1989 , prezidat de Laurenţiu Ulici şi acordată de acesta .... Volume publicate: Volumul de versuri şi eseuri „ Despre neînceput” , editura Hermann , anul 1992; Volumul de versuri „Depăşirea trecerii” , editura FIAT LUX din Bucureşti , în anul 2000; Volumul de versuri bilingv „Dimineaţa serii” , editura ADEPRINT , în anul 2007; Volumul de versuri bilingv „Spirale în imagini”, editura ADEPRINT Sibiu, 2009; Volumul colectiv „ Opera lui Radu Selejan în interpretări critice”, Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu, în anul 2007 Volume în pregătire editorială: -Volumul de versuri intitulat „ GREUTATEA SÂNGELUI” sau „ FULGERÂND TĂCEREA”, cu ciclurile: Revederea din zori , Cântecul lui Cristofor, Temple în flăcări; - Volumul de versuri intitulat " SIMFONII CU TRANDAFIRI ALBAŞTRI" , cu ciclurile : Zboruri în abis , Dor de veşnicii ; Sonata astrelor şi Elegii în imagini, precum şi - volumul de eseuri „TIPOLOGIA ENERGIILOR CULTURALE”, volume pregătite pentru editură şi apariţie în anul 2011-2012; Alte volume , în pregătire editorială: -Volumul de versuri intitulat „ Îmblânzirea zeilor”; -Volumul de versuri intitulat „Clopote cântând veşnicia neamului”; -Volumul de versuri intitulat „Dăltuind destine”; -Volumul de versuri intitulat „Petrecerea dedincolo „ „Fides quaerens intellectum” Sibiu, 3.06. 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu